Consiliul UE a extins lista persoanelor și entităților sancționate pentru destabilizarea R. Moldova

Consiliul Uniunii Europene a impus astăzi sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități implicate în acțiuni care subminează suveranitatea, independența, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova. În comunicatul instituției se menționează că noile măsuri restrictive vizează apropiați ai lui Ilan Șor, deja sancționat de UE pentru finanțare ilegală a partidelor politice și incitare la violență.

Printre cei vizați se numără lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului interzis ȘOR, implicați în: cumpărarea voturilor, coruperea politicienilor, tentative de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE. Potrivit deciziei, este vorba despre:

• președintele partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Alexandru Beșchieru, a cărui formațiune face parte din blocul „Victorie-Pobeda”;
• lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, asociată cu blocul „Victorie-Pobeda”, dar și cu Ilan Șor;
• liderul partidului „Victorie”, Vadim Grozavu, a cărui formațiune face parte din blocul „Victorie-Pobeda”;
• liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a cărui formațiune face parte din blocul „Victorie-Pobeda”;
• lidera partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, a cărei formațiune face parte din blocul „Victorie-Pobeda”;
• deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram

Cele trei entități sancționate sunt:

• compania A7 - deținută de Ilan Șor, cu legături multiple la Moscova;
• blocul „Victorie-Pobeda” - fondat de Ilan Șor în 2024, implicat în dezinformare și cumpărarea voturilor;
• Centrul Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații lui, implicat în interferențe electorale în alegerile prezidențiale din 2024.

Măsurile restrictive vizează înghețarea fondurilor deținute în UE, precum și interdicții de călătorie, în cazul persoanelor fizice.

În total, UE aplică în prezent sancțiuni pentru 23 de persoane și cinci entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

UE pregătește noi sancțiuni pentru persoanele și entitățile implicate în destabilizarea R. Moldova

UE planifică să extindă lista persoanelor și entităților sancționate pentru destabilizarea R. Moldova, în special pentru acțiuni manifestate prin cumpărarea de voturi și tentative de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului din toamna trecută. O sursă diplomatică de la B…

ziar.md - Tot ce merită să știiVictoria Romaniuc

Amintim că, pe 30 mai 2023, la cererea Ministerului Afacerilor Externe al României, Consiliul Uniunii Europene a decis să-i sancționeze pe oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, deputata Marina Tauber, fostul șef-adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP), Gheorghe Cavcaliuc și cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă, Igor Ceaika. Cei cinci au fost acuzați că vor să destabilizeze situația din R. Moldova.

Ulterior, pe 22 februarie 2024, UE a extins lista celor sancționați pentru destabilizarea R. Moldova, fiind adăugate șase persoane și o entitate, iar la data de 14 octombrie 2024, Consiliul a adoptat măsuri restrictive împotriva a încă cinci persoane și a unei entități.

Ilan Șor, Marina Tauber și Vladimir Plahotniuc au cerut Curții de Justiție a UE să fie scoși de pe lista de sancțiuni, declarându-se victimele răzbunării politice a guvernării PAS.

La data de 23 octombrie 2024, magistrații tribunalului General al UE au anulat decizia Consiliului UE din 2023 privind sancționarea lui Vladimir Plahotniuc, din lipsă de probe. Totuși, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău au declarat atunci pentru jurnaliștii de la Europa Liberă că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.

Solicitările lui Ilan Șor și Marina Tauber au fost respinse.