Cum deosebim fructele și legume cu o concentrație mare de nitrați? Recomandările ANSA

Mulți cumpărători recurg la aparate portabile pentru a testa cantitatea de nitrați din fructe și legume direct pe rafturile piețelor sau magazinelor. Totuși, specialiștii de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează că nitrometrii nu oferă rezultate de încredere, notează Teleradio-Moldova.
„Cantitatea de nitrați în produse poate fi depistată doar în urma analizelor de la laboratoarele acreditate. (...) Mulți practică utilizarea nitrometrilor, dar, cu regret, ele nu demonstrează cantitatea de nitriți din produsele cumpărate de undeva, deoarece aceste aparate nu sunt supuse controlului metrologic, respectiv, nu sunt calibrate periodic. Totodată, cantitatea demonstrată de ele este una aproximativă, nu servește ca dovadă în caz de un litigiu sau pentru adresare în instanță de judecată”, a explicat anterior șefa adjunctă a Direcției pentru Siguranța Produselor Alimentare de Origine Nonanimală de la ANSA, Svetlana Șveț, într-un interviu la Radio Moldova.
Totuși, există câteva semne vizuale care pot indica prezența nitraților în cantități mari.
„Tăietura roșiilor nu trebuie să fie albicioasă sau mai deschisă decât coaja. Castraveții nu trebuie să fie moi. Dimensiunea foarte mare a morcovului indică prezența unei cantități mari de nitrați în compoziția lui. Verdeața masivă, cu tulpini groase și o culoare întunecată, iarăși, indică o cantitate mare de nitriți în compoziție. Frunzele de salată, cu margini brune, frunzele superioare ale verzei mai întunecate sau chiar cu pete negre, de asemenea, indică acest lucru. Cartoful, dacă este moale, tot este un indicator care arată că este bogat în nitriți”, a explicat Svetlana Șveț.
Acum câțiva ani, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a elaborat un plan de monitorizare a nivelurilor de nitrați, în care sunt incluse și produsele autohtone. Totodată, agentul economic care intenționează să-și comercializeze marfa este obligat să facă investigații de laborator și să fie sigur că ele sunt bune, calitative și nu vor afecta sănătatea consumatorului.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
Pentru a se asigura de calitatea produselor, consumatorii pot solicita certificatul de calitate. Potrivit Svetlanei Șveț, aceste documente sunt elaborate în baza unor investigații de laborator, realizate după prelevarea probelor de către inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale ANSA.
În cazul fructelor și legumelor se emite certificatul de conformitate a calității. În acesta este indicată atât cantitatea maximă admisibilă de nitrați, cât și valoarea reală înregistrată în produsul analizat.
De menționat că reducerea cantității de nitrați poate fi obținută prin curățirea mecanică, decojirea și tocarea acelor părți ale legumelor sau fructelor, unde conținutul acestor substanțe este maxim. Potrivit ANSA, în fructele și legumele decojite conținutul de nitrați se reduce cu 15-20%. În cazul menținerii legumelor frunzoase, a salatei, în apă rece timp de 1-1,5 ore până la utilizare – cu 20-30%, de asemenea și cartofii, morcovii, sfecla, varza ținute în apă, conținutul de nitrați scade cu 25 – 30%.
În cazul fierberii, timp de 30-40 de minute, din cartofi se elimină până la 80% de nitrați, din morcov și varză – 70%, iar din sfeclă – 40%. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat.
Totodată, nivelul nitraților se reduce la conservarea legumelor prin murare, marinare, sărare și aplicarea tratamentului termic. În legumele puse la murat și în cele marinate conținutul de nitrați se reduce până la 50%, dar în primele zile ale murării, când are loc un proces intens de sinteză a nitraților și nitriților, nu se recomandă a consuma aceste legume.
În schimb sucurile din legume și fructe pot să conțină o anumită cantitate de nitrați. Diluarea sucurilor concentrate cu apă fiartă și consumul lor în cantități raționale exclude acumularea nitraților în organism. Vitamina C este foarte eficientă în prevenirea conversiei (trecerii) nitratului în nitrit atât în plantă, cât și în corpul uman.