Pe 24 februarie - zi în care se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar intenționa să facă public un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum care vizează un eventual acord de pace cu Kremlinul. Informația a fost raportată de Financial Times (FT), care face trimitere la oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare.

Potrivit FT, decizia ar veni pe fondul presiunilor intense exercitate de Casa Albă asupra Kievului pentru a încheia negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia la primăvară. Planul se aliniază eforturilor SUA, prezentate de Volodimir Zelenski jurnaliștilor pe 6 februarie, care presupun ca toate documentele necesare pentru a pune capăt războiului să fie semnate până în luna iunie.

„Ucrainenilor li s-a creat convingerea fermă că totul trebuie să fie legat de realegerea lui Zelenski”, a declarat un oficial occidental în cunoștință de cauză pentru Financial Times.

Biroul președintelui Vladimir Zelenski nu a răspuns la solicitarea de comentarii, trimisă de FT, iar ambasada SUA la Kiev a refuzat să ofere un comentariu.

Sursa citată notează că oficialii ucraineni și occidentali au subliniat că respectarea calendarului impus de SUA și a ultimatumului său este puțin probabilă, întrucât acestea depind de mai mulți factori, inclusiv posibilitatea unor progrese privind un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin.

„Persoane din anturajul lui Volodimir Zelenski au declarat că el și echipa sa au semnalat administrației Trump că sunt deschiși unui termen limită extrem de strâns, în pofida dificultăților logistice legate de organizarea unor alegeri cu preaviz scurt pe timp de război”, notează FT.

Totuși, oficialii consultați de prestigiosul cotidian britanic au declarat că planul ar putea fi amânat inclusiv din cauza distanței dintre Kiev și Moscova în ceea ce privește chestiuni teritoriale cheie, cum ar fi controlul asupra Donbasului și a Centralei Nucleare Zaporijia.

De asemenea, planul ar putea fi perturbat dacă Rusia își va intensifica atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei și ofensiva terestră din sud-est, unde forțele sale avansează, dar suferă pierderi enorme.

Conform calendarului de lucru, Rada Supremă a Ucrainei ar urma să petreacă lunile martie și aprilie lucrând la modificările legale necesare pentru a permite votul în condiții de război, or Legea marțială interzice organizarea alegerilor în astfel de condiții.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram

Unii experți au avertizat că termenul accelerat ar însemna organizarea de alegeri în timp ce sute de mii de soldați sunt desfășurați pe linia frontului și milioane de ucraineni sunt strămutați, ceea ce ar reprezenta riscuri pentru legitimitatea votului. Un alt aspect este că Rusia ar putea perturba ușor procesul de votare, în lipsa unui armistițiu.

„Șase luni de pregătire pentru alegeri nu reprezintă maximumul (de timp necesar - n.red.), ci minimul”, a declarat Olga Aivazovska, președinta OPORA - un think tank cu sediul la Kiev care consiliază guvernul cu privire la guvernarea democratică, legislația electorală și reforma parlamentară.

O poziție similară au adoptat și mai mulți politicieni, care se opun organizării alegerilor înainte de realizarea unui acord de pace durabil, susținut de garanții de securitate solide.

„Competiția politică în timpul războiului este proastă. (...) Putem distruge țara din interior... (ceea ce este - n.red) obiectivul Rusiei”, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pentru FT.

După cum notează publicația, surse din cercul restrâns al lui Volodimir Zelenski afirmă că acesta consideră anul 2026 drept cel mai favorabil pentru a fi reales în funcție, cu perspective și mai bune dacă scrutinul s-ar desfășura concomitent cu un referendum.

Oficialii și experții electorali au adăugat că, prin organizarea simultană a ambelor scrutine, Zelenski ar asigura și o prezență mai mare la vot. Ca rezultatele să fie recunoscute de observatorii internaționali, ar fi necesară prezența a cel puțin jumătate dintre alegătorii înscriși în listele electorale înainte de război.

Conform rezultatelor unui sondaj realizat la începutul lunii ianuarie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 10% dintre ucraineni consideră că alegerile ar trebui organizate înainte de un armistițiu. În cazul unui armistițiu și al unor garanții de securitate, 23% susțin organizarea alegerilor. Între timp, 59% dintre respondenți consideră că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului

Amintim că Ucraina se află sub incidența legii marțiale de când Rusia a lansat invazia la scară largă în februarie 2022. Aceasta a fost prelungită la intervale de 90 de zile de Rada Supremă de la Kiev, cea mai recentă prelungire fiind până la 3 mai 2026. Parlamentarii ucraineni ar trebui să modifice legea pentru a organiza alegeri în timpul stării de război.

Alegerile parlamentare din Ucraina urmau să aibă loc la 29 octombrie 2023, iar scrutinul prezidențial - în martie sau aprilie 2024. Potrivit Constituției ucrainene, președintele trebuie să își exercite atribuțiile până la alegerea unui nou șef de stat.