Guvernul renunță la starea de urgență în sectorul energetic și introduce stare de alertă pentru 60 de zile

Guvernul a aprobat încetarea stării de urgență în sectorul energetic începând cu data de 25 aprilie 2026, decizie care urmează să fie transmisă Parlamentului pentru aprobare finală. În locul regimului excepțional, autoritățile vor institui o stare de alertă pentru o perioadă de 60 de zile, menită să asigure o tranziție controlată și menținerea stabilității pe piața energetică.

Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței Guvernului, unde șeful Centrului de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a prezentat bilanțul perioadei de stare de urgență, afirmând că măsurile adoptate și-au atins obiectivele.

„Instituirea stării de urgență a oferit pârghii cu ajutorul cărora s-au reușit performanțe care în condiții normale ar fi durat luni de zile. Astăzi, infrastructura energetică este funcțională, iar piața produselor petroliere se stabilizează progresiv. În aceste condiții, considerăm că menținerea stării de urgență nu mai este proporțională și propunem revenirea la starea de alertă”, a declarat Diaconu.

Oficialul a subliniat că decizia vine într-un moment de tranziție și consolidare a sectorului energetic, în care riscurile imediate s-au diminuat, dar necesitatea monitorizării persistă.

„Analiza indicatorilor de risc arată că, deși faza critică a fost depășită, menținerea unor stocuri minime de produse petroliere rămâne esențială. Contextul internațional continuă să fie marcat de constrângeri logistice, inclusiv vulnerabilități în zona Strâmtorii Ormuz și efectele indirecte ale conflictului din Ucraina asupra piețelor energetice. Aceste elemente limitează flexibilitatea aprovizionării și impun o supraveghere constantă”, a explicat Diaconu.

Acesta a precizat că trecerea la starea de alertă reprezintă, în opinia autorităților, o măsură echilibrată între normalizarea situației și menținerea unui cadru preventiv.

„Nu mai justificăm un regim de urgență, însă avem nevoie de un mecanism juridic de prevenție pentru a proteja cetățenii de volatilitatea piețelor internaționale și de riscurile regionale persistente. Este o abordare responsabilă și proporțională”, a adăugat el.

În cadrul prezentării, Diaconu a detaliat și principalele măsuri care vor fi menținute în perioada de alertă, cu accent pe protejarea consumatorilor și securitatea aprovizionării.

Un prim obiectiv vizează protejarea puterii de cumpărare. Autoritățile vor menține mecanismul de calcul al prețului la motorină bazat pe media de șapte zile, introdus anterior în contextul volatilității pieței internaționale. Acest mecanism înlocuiește formula de 14 zile și permite reflectarea mai rapidă a scăderilor sau creșterilor de pe piață în prețurile de la pompă.

Un al doilea pilon este garantarea aprovizionării și menținerea stocurilor strategice de carburanți. Vor continua monitorizarea zilnică a stocurilor și actualizarea săptămânală a planurilor de import pe termen de 30 de zile. Totodată, vor rămâne în vigoare restricții privind exporturile de produse petroliere, inclusiv condiționarea exportului din portul Giurgiulești de existența unor stocuri minime obligatorii și interdicția de reexport pentru produsele deja introduse pe piața internă.

De asemenea, vor fi menținute „coridoarele verzi” pentru vămuirea prioritară a importurilor de carburanți, cu scopul de a asigura continuitatea alimentării stațiilor de distribuție.

Al treilea obiectiv vizează securitatea consumului de energie electrică. Potrivit planului, operatorul de stat va limita capacitatea de export în intervalele de vârf, între orele 17:00 și 21:00, direcționând producția către consumatorii casnici și instituțiile publice. Vor rămâne active și listele consumatorilor vitali, care beneficiază de prioritate în alimentare în situații de deficit.

În final, autoritățile vor continua măsurile de eficientizare a consumului public de energie. Instituțiile publice vor fi obligate să reducă iluminatul interior cu până la 30% și să limiteze utilizarea echipamentelor energetice în orele de vârf, măsuri considerate necesare pentru reducerea presiunii asupra sistemului energetic și evitarea costurilor de avarie.

Guvernul susține că acest pachet de măsuri urmărește menținerea stabilității energetice, protejarea consumatorilor și prevenirea unor eventuale crize viitoare, în condițiile în care piața internațională rămâne volatilă, iar riscurile regionale nu au fost complet eliminate.

Premierul urmează să meargă în Parlament pentru a solicita anularea stării de urgență și solicitarea instituirii stării de alertă în sectorul energetic.

Amintim că starea de urgență a fost instituită după atacurile asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, care au afectat linia electrică aeriană Vulcănești-Isaccea. În urma acestor avarii, fluxurile de energie din direcția România-Republica Moldova au ajuns la zero, iar sistemul a fost pus sub presiune.

Autoritățile au fost nevoite să intervină rapid pentru a evita dezechilibre majore și pentru a acoperi deficitul de energie electrică, estimat la 350-400 MW, în special în orele de vârf.

În paralel, au existat probleme și pe piața produselor petroliere, mai ales pe segmentul motorinei, pe fondul dependenței de importuri, al dificultăților logistice regionale și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. La acel moment, stocurile de motorină coborâseră până la echivalentul a 7,5 zile de consum.