Guvernul a decis, în ședința din 4 martie, să introducă o derogare pentru persoanele care au împlinit 18 ani și nu pot prezenta un document ce confirmă cetățenia Republicii Moldova, dar care s-au născut din cel puțin un părinte cetățean moldovean. Acestea nu vor mai fi obligate să urmeze procedura de recunoaștere a cetățeniei.

Decizia vine în contextul aplicării noii legi a cetățeniei, intrată în vigoare în decembrie 2025. Conform noilor prevederi, certificatul de naștere este acceptat drept dovadă a cetățeniei doar pentru minori, până la 18 ani. După această vârstă, cei care nu și-au perfectat un act de identitate moldovenesc trebuie, în mod normal, să parcurgă procedura de dobândire a cetățeniei prin recunoaștere.

Prin derogarea adoptată, până la 1 ianuarie 2028, Agenția Servicii Publice va putea elibera acte de identitate fără aplicarea procedurii de recunoaștere pentru persoanele născute după 27 august 1991, dacă la momentul nașterii cel puțin unul dintre părinți era cetățean al Republicii Moldova.

„Astfel, reglementăm o procedură tranzitorie menită să asigure exercitarea efectivă a dreptului la cetățenie și perfectarea gratuită a actelor de identitate pentru această categorie de persoane”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Totodată, aceste persoane vor fi scutite de susținerea testelor privind cunoașterea limbii române și a Constituției, cerute în mod obișnuit în cadrul procedurii de recunoaștere a cetățeniei.

În același timp, Executivul a emis un aviz negativ față de propunerea de a considera certificatul de naștere drept dovadă a cetățeniei indiferent de vârsta titularului. Potrivit ministrei Daniella Misail-Nichitin, o asemenea modificare nu este justificată și ar putea genera riscuri pentru securitatea statului și ordinea publică.

„Este important să subliniem obligativitatea perfectării cărții de identitate. Pe lângă posibilitatea demonstrării cetățeniei, aceasta derivă inclusiv din necesitatea asigurării unei evidențe corecte a populației, a funcționării administrative a statului și a exercitării altor drepturi și obligații ale cetățeanului, precum accesul la servicii publice, dreptul la vot și eliberarea unor acte oficiale”, a declarat ministra Afacerilor Interne.

Proiectul urmărea două schimbări principale. Legea Cetățeniei - se propunea modificarea articolului care definește modul în care o persoană poate demonstra că este cetățean al Republicii Moldova. Practic, proiectul elimina expresia „în cazul copilului”, ceea ce ar fi însemnat că certificatul de naștere ar fi devenit dovadă automată a cetățeniei pentru toate persoanele, indiferent de vârstă. Inițiatorii susțineau că această schimbare ar fi simplificat procedurile birocratice și ar fi redus problemele de aplicare apărute după adoptarea Legii cetățeniei în 2025.

Cât privește Legea actelor de identitate - proiectul propunea eliminarea mențiunii referitoare la dovada cetățeniei din normele privind actele de identitate și consolidarea caracterului tehnic al legii. Scopul declarat era de a clarifica rolul actelor de identitate și de a reduce interpretările greșite, făcând legea mai „tehnică” și mai ușor de aplicat.

În avizul său, Executivul argumentează că modificările propuse ar putea avea efecte juridice și administrative nedorite - confuzie și lacune legislative.

„Simplificarea excesivă, prin considerarea certificatului de naștere ca dovadă automată a cetățeniei pentru toți, ar putea exclude verificările necesare și ar crea situații neclare pentru persoanele născute în străinătate sau care au dobândit cetățenia prin alte proceduri”, se arată în avizul Executivului.

O altă îngrijorare prevede impact asupra securității evidenței populației.

„Eliminarea unor prevederi referitoare la actele de identitate ar diminua rolul cărții de identitate ca principal document care confirmă cetățenia. Guvernul atrage atenția că o astfel de schimbare ar putea afecta funcționarea instituțiilor și sistemelor de evidență. Posibile conflicte între legi - schimbările propuse ar putea duce la inconsistențe între Legea cetățeniei și alte acte normative, ceea ce ar complica activitatea autorităților și ar putea genera litigii pentru cetățeni”, se mai arată în document.

Subiectul modificărilor la legea cetățeniei a revenit în atenția publică pe fondul cazului tânărului Pavel Vicol, în vârstă de 20 de ani, născut în Republica Moldova, care recent și-a îndeplinit serviciul militar, și ar fi fost declarat apatrid de instituțiile statului, din motiv că nu și-a perfectat buletin de identitate până la vârsta de 18 ani. Subiectul a generat dezbateri intense în spațiul mediatic și politic.

Cazul a fost mediatizat activ de liderul formațiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat public modul în care autoritățile gestionează procedurile legate de cetățenie și durata verificărilor efectuate de instituțiile statului.

Fără buletin, dar nu fără cetățenie. Explicația Avocatului Poporului în cazul soldatului fără acte de identitate

Avocatul Poporului a venit cu explicații în cazul tânărului de 20 de ani despre care s-a spus că ar fi devenit apatrid din cauza faptului că nu a avut buletin de identitate la împlinirea vârstei de 18 ani. Ombudsmanul precizează că lipsa actelor de identitate nu înseamnă pierderea cetățeniei. Potrivit

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md