Federația Rusă ar fi urmărit să transforme Republica Moldova într-un stat dependent de Moscova, pentru a-i putea folosi teritoriul împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, joi, 8 octombrie, la deschiderea Moldova Security Forum 2026. Șefa statului a vorbit despre amenințările militare și hibride la adresa țării, încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, campaniile de dezinformare și necesitatea consolidării capacităților de apărare.

În discursul său, Maia Sandu a susținut că Republica Moldova, deși este o țară mică, contribuie deja la securitatea europeană, în primul rând prin sprijinul acordat Ucrainei și prin faptul că nu a permis Rusiei să-și extindă influența asupra teritoriului moldovean.

„Acest forum pune întrebarea dacă o țară mică poate să asigure securitatea. Acum câțiva ani, puțini ar fi pus această întrebare despre Republica Moldova. Astăzi, răspunsul este da. Republica Moldova deja contribuie la securitatea europeană, iar această contribuție începe cu Ucraina. Ceea ce face Republica Moldova mai puternică face și Europa mai puternică”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, planurile Moscovei ar fi inclus folosirea Republicii Moldova ca punct de presiune asupra Ucrainei, ceea ce ar fi obligat autoritățile de la Kiev să redistribuie forțe militare de pe frontul de est.

„Rusia ar fi dorit să transforme Republica Moldova într-un al doilea Belarus și să folosească teritoriul nostru împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Dacă acest plan ar fi reușit, mai mult de jumătate din frontierele Ucrainei ar fi fost ostile, iar presiunea rusă ar fi ajuns până la râul Prut, la granița cu Uniunea Europeană și NATO. Moldovenii au împiedicat realizarea acestui plan prin alegerile pe care le-au făcut”, a afirmat șefa statului.

Unul dintre principalele subiecte abordate de președintă a fost intensificarea incidentelor de securitate în apropierea frontierelor Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat că, în ultimele șapte zile, nouă drone rusești au încălcat spațiul aerian al țării, în timp ce în luna septembrie au fost înregistrate peste 20 de asemenea cazuri. Potrivit acesteia, numărul incidentelor recente îl depășește pe cel din întregul an precedent.

„Ne confruntăm cu un război amenințător de aproape și cu un război hibrid care nu se oprește niciodată. În ultimele șapte zile, nouă drone rusești au încălcat spațiul nostru aerian. În septembrie, au fost peste 20, mai multe decât pe parcursul întregului an trecut. Aceste drone ajung inclusiv în apropierea punctelor noastre de trecere a frontierei cu Ucraina”, a declarat președinta.

Șefa statului a atras atenția și asupra consecințelor atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene, care afectează direct Republica Moldova.

„Atacurile asupra infrastructurii au dus la poluarea râului Nistru, iar 3.000 de moldoveni au rămas fără apă sigură timp de o săptămână. Atacurile rusești au afectat și liniile electrice, punând în pericol două treimi din aprovizionarea noastră cu energie electrică. Se încearcă astfel să se ajungă în Republica Moldova prin aer, prin apă și prin rețelele electrice”, a explicat Maia Sandu.

„Fiecare dronă și fiecare rachetă vine la pachet cu manipularea informațiilor”

Maia Sandu a vorbit și despre campaniile de dezinformare care însoțesc atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Potrivit președintei, prin intermediul unor canale anonime de Telegram sunt răspândite mesaje potrivit cărora Republica Moldova ar fi expusă pericolului deoarece sprijină Ucraina, iar modernizarea armatei ar avea drept scop implicarea țării într-un război.

„Fiecare dronă și fiecare rachetă vine la pachet cu manipularea informațiilor. Prin canale anonime de Telegram, moldovenilor li se spune că pericolul apare pentru că ajutăm Ucraina și că armata noastră se pregătește pentru războiul altcuiva. Rusia trimite drone, după care încearcă să transfere responsabilitatea asupra celor care sprijină victimele. Este o metodă clasică de manipulare”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a subliniat că aceste campanii urmăresc să provoace frică în societate și să reducă încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

„Scopul este să ne sperie cetățenii, să-i întoarcă împotriva propriilor instituții și să-i determine să nu mai susțină Ucraina sau propria noastră apărare. Este un război care începe prin atacarea minții cetățenilor noștri”, a afirmat președinta.

Ca exemplu, aceasta a invocat reacțiile apărute după anunțul Norvegiei privind extinderea sprijinului pentru echipamente de apărare și instruirea personalului din Republica Moldova.

„În doar câteva zile a urmat un val de manipulări. Accentul a fost pus pe câteva cuvinte, echipament militar, pentru a induce ideea că Republica Moldova va fi folosită într-un război. Canalele anonime au răspândit aceste mesaje, iar voci locale ale Moscovei le-au repetat în Parlament și la televiziune. Moscova dorește să discrediteze parteneriatele noastre de apărare și să reducă sprijinul public pentru o armată modernă”, a spus Maia Sandu.

Apărarea aeriană rămâne principala prioritate

Maia Sandu a subliniat că modernizarea sistemului național de apărare trebuie să țină pasul cu evoluția amenințărilor, în special cu dezvoltarea rapidă a dronelor și a tehnologiilor de contracarare a acestora.

„Prioritatea noastră cea mai mare este apărarea aeriană. Din 2021, Instrumentul European pentru Pace a reprezentat coloana vertebrală a acestor eforturi. Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar după Ucraina și suntem foarte recunoscători pentru acest sprijin”, a declarat președinta.

Totuși, șefa statului a atras atenția că ritmul actual al achizițiilor și al dezvoltării echipamentelor militare nu corespunde întotdeauna vitezei cu care evoluează tehnologiile utilizate în conflicte.

„Sistemele de drone și de contracarare a dronelor se dezvoltă acum în câteva luni, nu în ani. Multe dintre echipamentele de care avem nevoie nici măcar nu sunt disponibile. Fiecare țară europeană încearcă să le procure. Regulile de achiziții necesită timp, dar noi nu avem atât de mult timp la dispoziție atunci când dronele se îndreaptă spre noi”, a explicat Maia Sandu.

În încheiere, președinta a subliniat că experiența acumulată de instituțiile Republicii Moldova în combaterea atacurilor hibride poate fi utilă și altor state europene.

„În cele mai grele timpuri, alegerile unei țări contează mai mult decât dimensiunea acesteia. Republica Moldova a ales să meargă spre Uniunea Europeană, în pofida amenințărilor de securitate, a crizelor energetice și a dificultăților economice. Ceea ce consolidează Republica Moldova face și Europa mai puternică, iar cea mai puternică garanție pentru noi este calitatea de membru al Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu.

Cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum (MSF 2026) se desfășoară în perioada 8-9 octombrie 2026, la Palatul Republicii din Chișinău, Republica Moldova. Reuniunea de rang înalt aduce împreună peste 500 de participanți, oficiali și aproape 100 de experți internaționali din peste 20 de țări pentru a aborda reziliența democratică și provocările stringente de securitate regională în contextul războiului din Ucraina și al atacurilor hibride.