Proiectul pentru ratificarea acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, votat cu scântei în prima lectură
Proiectul pentru ratificarea acordului de cooperare tehnico-militară dintre R. Moldova și Ucraina a obținut 56 de voturi în prima lectură. Documentul a generat discuții contradictorii în Parlament, după ce unii deputați din opoziție au pus la îndoială garanțiile privind neutralitatea țării și au cerut mecanisme suplimentare de control.
În baza acordului, cele două state vor putea colabora în domenii precum modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare, logistica, gestionarea resurselor materiale, sistemele de comunicații și tehnologiile informaționale. Cooperarea mai vizează protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică și supravegherea spațiului aerian, inclusiv dezvoltarea capacităților de detectare și combatere a dronelor.
Documentul prevede și posibilitatea realizării unor proiecte comune de cercetare în industria de apărare, precum și schimbul de experiență în achiziționarea, testarea și evaluarea echipamentelor militare. Totodată, părțile vor putea acorda sau dona echipamente neletale, cum ar fi ambulanțe, autospeciale și drone necombatante.
Acordul este structurat în 12 articole și are o durată inițială de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive de aceeași durată. Oricare dintre state îl poate denunța printr-o notificare scrisă transmisă pe canale diplomatice, iar încetarea valabilității are loc după șase luni. Cheltuielile pentru implementare vor fi suportate din bugetul anual al Ministerului Apărării.
Autoritățile de la Chișinău susțin că documentul nu implică participarea R. Moldova la operațiuni militare, transferul de armament letal sau staționarea trupelor străine pe teritoriul țării. Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a explicat în Parlament că acordul se referă la activități de consultare și schimb de informații cu caracter tehnic și științific.
„Cooperarea tehnico-militară în sensul acestui acord înseamnă activități de consultare, analiză și schimb de informații cu caracter tehnic sau științific, fără efect operațional”, a declarat oficialul.
Pentru a preveni eventualele riscuri la adresa securității naționale, articolul 5 stabilește că activitățile desfășurate în baza acordului trebuie evaluate înainte de implementare. Potrivit lui Cojocaru, mecanismul a fost inclus în urma consultărilor cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu alte instituții din domeniul securității.
Oficialul a fost întrebat și cum va avea loc transferul de experiență între cele două state. Acesta a explicat că deplasarea reprezentanților Ministerului Apărării sau ai Armatei Naționale în Ucraina ar putea fi periculoasă în actualul context de securitate. Prin urmare, schimbul de cunoștințe ar urma să fie realizat în principal prin venirea specialiștilor ucraineni în R. Moldova.
„Cel mai proxim mod pentru realizarea transferului de cunoștințe sau de experiență în acest domeniu este să vină persoanele care pot asigura acest transfer de cunoștințe din Ucraina la noi”, a precizat Ghenadie Cojocaru.
Ce obiecții au avut deputații
Deputatul socialist Marcel Cenușa a atras atenția asupra procedurii de suspendare a acordului. Acesta a afirmat că SIS ar fi solicitat posibilitatea încetării imediate a aplicării documentului în cazul apariției unor amenințări la adresa securității sau neutralității R. Moldova, însă această garanție nu s-ar regăsi în forma semnată.
Potrivit parlamentarului, acordul prevede inițierea unor consultări în termen de 72 de ore pentru stabilirea condițiilor de suspendare, ceea ce nu echivalează cu încetarea imediată a aplicării acestuia. Cenușa a cerut și prezentarea unor rapoarte semestriale din partea Ministerului Apărării, precum și limitarea colaborării la echipamente neletale.
Deputatul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Adrian Domentiuc, a criticat posibilitatea desfășurării unor activități comune de cercetare și dezvoltare, testare și achiziționare a echipamentelor militare. Acesta a solicitat clarificarea obligațiilor asumate și a mecanismelor de control înainte ca proiectul să fie promovat în forma actuală.
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a susținut că experiența acumulată de Ucraina în domeniul apărării antiaeriene și combaterii dronelor poate contribui la consolidarea capacităților de apărare ale R. Moldova. Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a respins acuzațiile potrivit cărora acordul ar implica țara în război și a afirmat că neutralitatea nu înseamnă dezarmare sau incapacitatea de a face față unor amenințări.
Acordul a fost semnat la Kiev, pe 26 octombrie 2026, de ministrul Apărării al R. Moldova, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Evghenii Hmara. Semnarea a avut loc în contextul vizitei delegației conduse de premierul Vasile Tofan în capitala Ucrainei, unde acesta s-a întâlnit cu omologul său, Sergii Korețki.



