Starea de asediu ar putea fi instituită în Republica Moldova și în cazul unor acțiuni hibride sau subversive cu o componentă militară identificabilă, care creează un pericol grav pentru securitatea țării. Prevederea este inclusă într-un proiect al Ministerului Apărării, care stabilește cine ia deciziile în asemenea situații, ce măsuri pot fi aplicate și ce obligații revin populației și companiilor. Inițiativa se află în consultări publice și nu instituie, prin ea însăși, starea de asediu sau de război.

Proiectul „Legii privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional” a fost publicat pentru consultări în perioada 3-17 noiembrie 2026. Documentul vizează atât procedura de instituire și încetare a celor două regimuri, cât și funcționarea autorităților, protecția populației și asigurarea resurselor necesare apărării.

Ministerul Apărării argumentează necesitatea unei legi noi prin schimbările mediului de securitate și reorganizarea cadrului instituțional din domeniu. Potrivit notei de fundamentare, actualele reglementări necesită o restructurare, inclusiv pentru delimitarea situațiilor de criză de cele care justifică instituirea stării de asediu sau de război. Proiectul propune abrogarea Legii nr. 212/2004, care reglementează în prezent aceste regimuri.

În cazul stării de asediu, documentul păstrează ca temei iminența unei agresiuni armate și include alte acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă. Starea de război este reglementată separat, pentru situațiile unei agresiuni armate, declarării războiului sau notificării prealabile a declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova.

Procedura generală presupune instituirea regimului prin hotărâre a Parlamentului. Pentru cazul unei agresiuni armate, proiectul detaliază declararea stării de război prin decret al președintelui, contrasemnat de prim-ministru, cu informarea imediată a Legislativului și notificarea Consiliului de Securitate al ONU.

Starea de asediu ar urma să fie instituită pentru cel mult 30 de zile. Dacă motivele persistă, Parlamentul ar putea aproba prelungiri succesive, fiecare de maximum 30 de zile. În schimb, starea de război ar avea durată nedeterminată, fiind menținută cât timp există circumstanțele care au justificat-o.

Măsurile speciale ar putea viza infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică. Proiectul abordează și circulația persoanelor și bunurilor, protecția populației, rechizițiile și accesul la produse și servicii de strictă necesitate. Aplicarea acestora este legată de condițiile regimului instituit, nu de simpla adoptare a viitoarei legi.

Sunt delimitate și responsabilitățile instituțiilor implicate. Consiliul Național de Scuritate ar asigura coordonarea strategică interinstituțională, Comandamentul Suprem al Forțelor Armate ar exercita conducerea strategică politico-militară, iar Statul Major al Apărării ar asigura planificarea și conducerea operațională a forțelor aflate în subordinea sa.

Documentul prevede și reguli pentru continuitatea autorității publice. Pe durata stării de asediu sau de război, alegerile și referendumurile nu s-ar organiza, cu excepțiile expres prevăzute de Constituție sau de legea organică. În privința prelungirii mandatelor Parlamentului și președintelui, proiectul trimite explicit la condițiile constituționale.

O prevedere distinctă îi privește pe cetățenii aflați în străinătate: obligația de revenire și prezentare ar viza persoanele supuse legal mobilizării care au primit ordin de chemare sau cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare. Nu este formulată o obligație generală pentru întreaga diasporă. În cazul măsurilor asupra proprietății private, textul prevede acordarea despăgubirilor în condițiile legii.

Inițiativa include garanții privind caracterul temporar și proporțional al restricțiilor, accesul la justiție și dreptul la apărare. Autorii prevăd continuarea activității instanțelor și interzic constituirea unor instanțe extraordinare. Recomandările asupra proiectului pot fi prezentate până pe 17 noiembrie, iar forma publicată poate fi modificată în urma consultărilor.