Adrian Gavrilița: „Nu sunt bani pentru majorări. Fără reformă fiscală, legea salarizării nu poate fi aplicată”
Ministrul Finanțelor, Adrian Gavrilița, a declarat că Guvernul intenționează să obțină aproximativ șase miliarde de lei venituri suplimentare prin reforma fiscală, sumă care ar urma să fie colectată din ajustări de impozite și taxe aplicate atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri. Oficialul a precizat că această reformă este prezentată ca o „redistribuire mai echitabilă”, însă ea are ca efect direct creșterea presiunii fiscale.
Declarațiile vin în contextul discuțiilor privind aplicarea noii legi a salarizării bugetare de la 1 septembrie, care prevede majorări salariale pentru angajații din sectorul public, dar care depind de existența unor surse de finanțare.
Ministrul Finanțelor a explicat explicit obiectivul bugetar al reformei fiscale și justificarea acesteia. Acesta a subliniat că măsurile sunt motivate de necesitatea echilibrării bugetului și a finanțării cheltuielilor publice:
„El explică necesitatea de a lua acești bani suplimentari de la oameni prin necesitatea ca Guvernul să facă o redistribuire mai echitabilă”, a declarat oficialul.
În paralel, ministrul a confirmat că aplicarea creșterilor salariale pentru bugetari rămâne incertă în lipsa reformei fiscale.
„La moment nu sunt bani pentru aceasta și majorările salariale ar putea fi aplicate doar dacă se va adopta noua politică bugetar-fiscală cu majorări de taxe și impozite”, spune ministrul.
Adrian Gavrilița a subliniat că legea salarizării nu poate fi implementată în absența unei reforme fiscale consistente, care să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat.
„Nu. În forma în care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit”, adaugă el.
Oficialul a explicat că orice majorare de salarii trebuie corelată cu capacitatea reală a bugetului de stat, evitând acumularea de datorii:
„Nu pot să-mi permit, față de toți cetățenii acestei țări, să avem majorări de salarii pe datorie”, susține Gavrilița.
Ministerul Finanțelor indică faptul că aplicarea politicii bugetar-fiscale depinde de calendarul de adoptare a reformei, aflat încă în discuții:
„Avem luna august care va fi lucrată într-o bună măsură. Anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie. Timp este”, mă spune el.
Totuși, ministrul admite că procesul este complex, întrucât presupune consultări extinse și echilibrarea mai multor interese economice și sociale:
„Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat (…) fiecare consideră că trebuie să primească mai mult, iar dacă politica fiscală spune că fiecare trebuie să plătească mai puțin, toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult”, menționează șeful de la Finanțelor.
În argumentația sa, ministrul a făcut trimitere și la angajamentele asumate în raport cu Fondul Monetar Internațional, care condiționează sustenabilitatea fiscală de existența unor venituri reale.
„Unul dintre angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, adaugă el.
Adrian Gavrilița a precizat că proiectul legii salarizării este unul elaborat de-a lungul mai multor ani, însă actuala guvernare este nevoită să-l coreleze cu realitatea bugetară actuală.
Astfel, în lipsa celor aproximativ șase miliarde de lei venituri suplimentare estimate din noile taxe și impozite, Guvernul afirmă că nu există spațiu bugetar pentru majorările salariale promise. Astfel, atât reforma fiscală, cât și calendarul de creștere a salariilor în sectorul public rămân incerte și interdependente.



