Peste 2.500 de baraje necesită reparații - R. Moldova, vulnerabilă în fața inundațiilor
Starea infrastructurii hidrotehnice din Republica Moldova rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale țării în fața fenomenelor meteo extreme. Din cele peste 3.500 de baraje inventariate, mai puțin de o mie sunt într-o stare bună, în timp ce restul necesită reparații sau lucrări capitale de reabilitare. Situația a fost analizată în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru Mediu, Climă și Tranziție Verde, unde autoritățile centrale și locale au avertizat că lipsa investițiilor riscă să transforme ploile torențiale în dezastre repetate, transmite Moldova 1.
Cazul comunei Gangura, din raionul Ialoveni, este unul dintre cele mai elocvente exemple. După inundațiile produse în această vară, localitatea are nevoie de aproximativ 8,5 milioane de lei pentru înlăturarea pagubelor. Dosarul pentru acordarea sprijinului financiar a fost transmis autorităților competente, iar administrația locală speră ca o decizie să fie luată până la sfârșitul verii.
Primarul comunei, Marcel Bobeica, respinge însă ideea că dezastrul ar fi fost provocat de cedarea barajului din localitate. Potrivit acestuia, cauza principală a fost volumul excepțional de precipitații – aproximativ 120 de litri pe metru pătrat într-un interval foarte scurt.
„O problemă foarte mare sunt râurile și afluenții râurilor. Acestea nu au fost curățate niciodată. Râul Botna, în satul Gangura, în două locuri s-a revărsat peste maluri. Este nevoie de resurse financiare mari din partea statului ca să reabilităm toată infrastructura. Câte ceva am făcut, inclusiv curățarea unui canal de scurgere din localitate”, a declarat Marcel Bobeica.
Edilul susține că lacul din Gangura a rezistat viiturii datorită investițiilor efectuate anterior și sistemelor de evacuare de urgență, însă avertizează că problema reală rămâne lipsa lucrărilor de întreținere a râului Botna și a afluenților acestuia.
Autoritățile de mediu confirmă că infrastructura hidrotehnică a țării este, în mare parte, depășită. Cele mai multe lacuri de acumulare și baraje au fost construite în perioada anilor 1940-1980 și necesită intervenții complexe.

Secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Gratii, a anunțat că Guvernul a inclus în planul de activitate pentru anii 2026–2027 mai multe proiecte de reabilitare a infrastructurii hidrotehnice.
„Având ca temei aceste date și evaluări, planul de lucru al administrației pentru anul 2026–2027 prevede intervenții și reparații la câteva dintre aceste obiecte. Deja suntem în proces de implementare a unor proiecte de infrastructură. Barajul de la Costești–Stânca, care este un obiect strategic al statului, este în proces de reparație. Suntem într-un termen mai avansat decât cel planificat și sperăm că spre sfârșitul anului lucrările vor fi finalizate”, a precizat Victoria Gratii.
Pe lângă infrastructura învechită, autoritățile reclamă și lipsa lucrărilor de întreținere la nivel local. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a constatat, în urma controalelor efectuate în acest an, numeroase nereguli, inclusiv exploatarea lacurilor fără autorizație, lipsa regulamentelor de funcționare și bararea ilegală a cursurilor de apă. Pentru aceste abateri au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ 290 de mii de lei.
Șeful Direcției generale prevenție din cadrul IGSU, Dumitru Vieru, spune că una dintre cele mai mari probleme rămâne necurățarea albiilor râurilor.
„Una dintre problemele cu care ne confruntăm în teritoriu este faptul că autoritățile publice locale nu asigură curățarea albiilor aflate în zona lor de competență. Anual ar trebui să efectueze aceste lucrări. Sunt informați, însă, cel mai probabil din lipsă de resurse financiare, acestea nu sunt realizate”, a afirmat Dumitru Vieru.
La sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, mai multe localități din nordul și centrul Republicii Moldova au fost afectate de inundații. Specialiștii spun că efectele au fost amplificate nu doar de ploile abundente, ci și de starea precară a digurilor și barajelor, albiile neîntreținute și sistemele insuficiente de evacuare a apelor.
În lipsa unor investiții consistente, autoritățile avertizează că infrastructura hidrotehnică îmbătrânită va continua să reprezinte un risc major pentru comunitățile din întreaga țară, iar episoadele de vreme extremă ar putea provoca pagube tot mai mari.




